Overcome your Limiting Beliefs

Datorita multor formari profesionale dar si datorita oamenilor pe care ii respect din jurul meu am ajuns sa imi realizez limitele si credintele irationale: dorinta de certitudini, responsabilitatile mari pe care mi le asum ca sa fiu valorizata, credinta ca trebuie sa MERIT sa fiu iubita, sa fiu apreciata, dorinta de a face totul perfect si peste toate frica de explorare si de necunoscut. Daca stai sa le constientizezi, sa vezi de unde ti se trag, prima reactie ar fi de respingere, pentru ca toate acestea au devenit a doua ta natura, ti se pare firesc, sa vrei certitudini, desi logic nu le putem avea si nu ne ajuta cu nimic sa stim sigur ca lucrurile vor evolua intr-un fel sau altul. Asta ca sa nu mai spun, ca uitam sa savuram drumul pana la indeplinirea a ceea ce ne dorim. Responsabilitati vom avea intotdeauna, dar nu e un capat de tara, mai poti si delega din ele, nu trebuie ca doar TU sa faci anumite lucruri, exista si alte solutii si poti fi valorizat si altfel, nu neaparat ca ti-ai asumat foarte multe responsabilitati si ai reusit sa le duci la capat.
Ei, legat daca meriti sau nu sa fii iubit(a), asa cum am scris in alte posturi despre subiectul asta, cred ca perceptia mea a fost gresita. Iubirea nu vine daca meriti sau nu. Nu au legatura. Poti sa fii ultimul om, poate de nimic, si sa fii iubit(a). Poti sa fii dragut(a) sau urat(a), cu multe sau putine defecte iubirea poate veni sau nu, dar nu tine de vreun merit. Aprecierea iar poate veni doar pentru ca ESTI TU nu neaparat ca ai facut ceva sa meriti apreciere. Da, dar daca faci ceva, ai garantia ca vei primi apreciere. Ei.. vedeti ce limite avem?
In ceea ce priveste perfectiunea, niciodata nu o sa putem face totul perfect si sa si fim apreciati pentru asta. Eu mi-am pus intrebari in ultima perioada cand am fost criticata pentru perfectiunea mea si am realizat ca nu numai este un defect ci e ceva care ma impiedica profesional, e ca si cand incercand sa faci totul perfect, te pierzi in detalii si te apuci sa bati intr-un zid, cand usa era putin mai la dreapta. Dar TU, prea focusat, nu ai vreme sa vezi acea usa.
Toate acestea tin de teama de explorare, de frica de necunoscut, de esec. Nu poti avea certitudinea ca un business va merge, ca o relatie va functiona, dar nici nu trebuie sa incepi ceva cu gandul ca la un moment dat totul se va termina si esecul era "previzibil". E bine sa traim in prezent, sa vedem ce ne rezerva viata si sa nu mai fim crispati de responsabilitatile pe care le avem, daca meritam sau nu iubire sau apreciere, sa ne dorim sa FIM NOI pur si simplu. Avand aceea armonie in noi, nu ne vom mai impiedica usor in viata iar cand vom trece prin situatii critice vom reusi sa vedem acea poarta in zid, fara prea multa lupta si stres. Profitati de tot ce va inconjoara si fiti prezenti intai voi in viata voastra!

change your perspective

Tu cum privesti lucrurile? Te-ai gandit vreodata ca daca iti schimbi modul in care vezi lucrurile si ceea ce se intampla in jurul tau, se schimba si acele lucruri? De multe ori ne invartim intr-un cerc vicios, urmam acelasi obicei si totusi asteptam ca lucrurile sa se schimbe in viata noastra. Din pacate daca nu ne schimbam perspectiva asupra lucrurilor, nu cautam in NOI si nu in exterior solutii la problemele noastre, nu vom putea sa ne traim viata cu adevarat. E ca si cum am accepta sa fim mediocri fara sa constientizam cu adevarat asta pentru ca nu avem puterea, curajul de a ne misca si a vedea lucrurile sub o alta lumina. Da, acest lucru presupune in primul rand un dialog cu noi, sa fim sinceri cu ceea ce ne dorim si sa vedem ce am putea face apoi. Prea mult dialog interior insa, ne poate duce la o disecare a problemelor si ne putem pierde in detalii, alimentand de fapt frica de a face ceva nu doar de a constientiza problemele si solutiile. Persoanele care analizeaza prea mult ajung sa ramana cu atat, fara a reusi sa si puna in practica ceea ce isi doresc si ce simt, fara a reusi sa iasa din tipar si a vedea lucrurilor intr-o alta lumina. Orice ni se intampla are un motiv, e ceva ce voi tot repeta si in care cred cu tarie. Daca nu ai reusit sa faci un proiect, inseamna poate ca ai fi esuat in acel proiect, daca in loc sa faci o prajitura delicioasa a iesit o placinta, poate inseamna ca iti petreci timpul degeaba in bucatarie si trebuie sa ii lasi pe cei care se pricep sau poate, daca iti place sa gatesti, inseamna ca mai e de exersat. : ) Depinde cum privesti lucrurile. De foarte multe ori mi s-a intamplat sa ma enervez ca nu mi-a iesit ceva, acum ma gandesc ca daca era sa fie, atunci mi-ar fi iesit acele lucruri si poate era mai bine sa imi canalizez energia spre altceva. Dar trecutul este trecut, bine ca stiu asta acum. : ) Asta nu inseamna sa te lasi in voia sortii fara sa faci nimic, inseamna doar sa vezi ce mesaje primesti, sa te gandesti ca exista mai multe perspective de a privi lucrurile care ti se intampla si sa inveti din experiente. Change your perspective and be positive!

Sun and Moon

Cred ca foarte multi dintre voi ati vazut "The Secret" si stiti despre legea atractiei. Cei care nu ati vazut filmuletul vi-l recomand cu caldura. Putem sa avem ceea ce ne dorim, vizualizand, avand credinta ca ceea ce ne dorim se va intampla si atragand acele lucruri prin puterea gandurilor. Guru Datta Siva Baba insa, de care am vorbit si in articolul precedent, vorbeste de puterea de a manifesta ceea ce ne dorim prin anumite tehnici, cheia principala fiind "oprirea mintii si a gandurilor" in acest fel reusind sa oprim timpul. Suna interesant, nu? Datta spune ca timpul si mintea sunt sinonime, pentru a putea manifesta ceea ce ne dorim, trebuie sa transcedem timpul, astfel ceea ce ne dorim se poate manifesta chiar IMEDIAT. Eckhart Tolle vorbeste si el in Puterea Prezentului de eliberarea de ganduri si trairea in prezent. Va invit sa folositi tehnicile despre care vorbeste Datta si sunt convinsa ca vom avea cu totii rezultate si ceea ce ne dorim se va manifesta. Nu uita ca toate informatiile care ne parvin, ne parvin cu un motiv, iar daca aceasta informatie, de fapt acest cadou, a ajuns la mine si vi-l impartasesc cu voi, inseamna ca este un semn ca ceea ce va doriti se poate indeplini. Nu e asa ca nimic nu este intamplator?

Circles of life

In ultima perioada, in ciuda faptului ca sunt pe drumul cel bun, am realizari si vise implinite, ma simt apatica, complet lipsita de energie si pofta de viata. As putea da vina pe vreme, pe schimbarile bruste care ma bulverseaza, pe anumite intamplari dar e mai mult decat atat. Este cred un moment important in viata mea, un moment al deciziilor, un moment in care am nevoie de curaj. Curajul de a incepe ceva nou, curajul de a lasa intamplarile neplacute acolo in trecut, curajul de a vedea viata cu ochii sufletului mai mult decat cu ochii mintii. E inspaimantator! E atat de usor sa urmezi un drum cunoscut si atat de greu sa te scuturi de "frunzele uscate" si sa renasti. Nu stiu daca voi reusi desi simt ca asta trebuie sa fac, si poate de aici apatia mea, lipsa de incredere si smiorcaiala de care au avut parte prietenii mei in ultima vreme. Eu scriu exact ce simt, am avut perioade in care optimismul meu era debordant, iar acum o perioada cu mai putin entuziasm, ca sa o spun elegant. Cred ca sunt tot felul de cicluri in viata, iar eu ma apropiu de unul extrem de important si e nevoie de: cunoasterea propriei mele valori. Nu ma mai pot ascunde, nu imi mai pot permite sa nu am incredere in mine, pentru ca asta ma va costa. Am gasit pe youtube un guru indian pe nume: DattaTreyaSivaBaba care continua sa ma uimeasca prin intelepciunea vorbelor lui. Impartasesc cu voi aceasta descoperire si ma rog sa trec cu bine aceasta etapa si peste o perioada scurta, sper, sa ma vedeti fara "frunze uscate" si din nou debordand de optimism.

Copilul din tine

Azi e o mare sarbatoare, ziua copilului. Ii sarbatorim pe toti copilasii, dar sa nu uitam sa sarbatorim si copilul din fiecare din noi, copil care nu inceteaza sa existe indiferent de cati ani avem. Foarte multi dintre noi, atunci cand acel copil din nou vrea sa se manifeste, ii dam peste manute, peste gurita si ii spunem: "Gata! Nu e voie.. acum esti un adult!!" Ce pacat! Acel copil din noi e cel care ne da uneori resurse si ne ajuta sa trecem peste clipe grele pentru ca acel copil inca indrazneste sa viseze. Noi adultii uitam de vise, uitam sa ne bucuram copilareste de tot ce ne inconjoara. Eu am realizat ca imi apostofram mereu copilul din mine si ca vreau sa ii dau dreptul de a se manifesta mai mult. Acesta apare de obicei primavara, cand pur si simplu, imi vine sa topai si sa cant: "vine vine primavara", indiferent unde m-as afla; imi place sa las copilul din mine sa se manifeste cand sunt alaturi de un barbat care stie sa aprecieze inocenta si dragalasenia si care imi dau seama ca poate vedea dincolo de seriozitatea si incapatanarea unei femei trecute de 30 de ani. Copilul din mine se bucura de gustul capsunilor, de frumusetea florilor de pe camp, de peisaje care te fac sa te simti ca in povesti, de mirosul florilor si gustul ciocolatii. Dar cel mai important copilul din mine nu uita sa viseze, isi aduce aminte de povestile nemuritoare, de papusa din copilarie numita Motrocea :), de dorinte ca in povestea Cenuseresei, unde o fata oarecare reuseste sa devina printesa si sa isi gaseasca printul. Da, renuntam des la vise. Oare de ce e atat de greu sa credem ca va veni si ziua in care aceste vise vor deveni realitat?! Mi-am propus sa las copilul din mine sa apara mai des, sa viseze liber si fara sa il apostrofez ca avem alte treburi mai importante. Copilul din noi e cel care ne face mai speciali, manifestarea acestuia e cea care da culoare fiintei noastre. Lasa-te purtat de dorintele copilului din tine si vei vedea ca viata ta va capata alt sens, vei vedea ca se vor schimba multe pentru ca ai de fapt curajul de a-ti trai visele. LA MULTI ANI!