De 1 iunie

De 1 iunie, ziua copilului, am hotarat sa concediez "adultul" din mine. Asadar mi-am luat o zi libera, maine nu am job, nu am responsabilitati, nu am griji. De 1 iunie ma joc... o sa port codite, o sa ma stramb, o sa rad cat mai mult, o sa am o privire care va exprima mirarea... asa ca daca ma vedeti sa stiti ca Delia, adultul, a luat o pauza. :) Am scris un articol pe empower unde va indemn sa sarbatoriti copilul din voi, incercati sa il reinviati macar pentru o zi, ZIUA LUI. Daca nu trezim copilul din nou nu o sa reusim sa traim cu adevarat, o sa ne lasam impovarati de responsabilitati, o sa fim doborati de griji, o sa uitam sa radem, o sa uitam sa ne bucuram de lucruri simple. Astept sa imi spuneti ce ati facut de 1 iunie. Va plac mustatile mele? De pisicile aristrocate va amintiti? :)

Verde

sursa foto: inmagine

Viata continua sa ma suprinda in toate felurile si de fapt asa e ea viata "mereu suprinzatoare" si nu cum vrem noi sa fie "predictibila". Ma aflu de ceva vreme intr-un proces de schimbare interioara si incerc sa las usa deschisa spre inima mea... spre "casa" mea... desi ma mai surprind ca o trantesc in nas unor persoane, unor lucruri. Inca nu fac bine selectia si nici nu cred ca am sa o fac "bine" vreodata. Insa am sa fiu eu si am sa tin la culorile vietii mele. De un timp fac curat in inima mea... in casa mea. Tot mai scrijelesc peretii, nu mi se par inca destul de curati si stiu ca daca voi "zugravi" vopseaua nu va prinde bine si vor ramane urme. Nu mai am mult, asa simt, insa tot fac curat si stiti cum e senzatia aia ca nu se mai termina aceste treburi, ca faci curat si faci degeaba ca nu se vede. Ei... asa e in viata. Faci curat in suflet si nu se vede pana intr-o zi. Am aruncat mult "gunoi" insa am asteptat mult pana sa o fac... acum mi-am promis sa fac curatenie mai des. :) Urmeaza zugraveala, va trebui sa aleg culoarile potrivite, va trebui sa aleg decorul in care sa ma simt "EU". Oare stim cum sa facem asta? Oare cati alegem influentati de altii, de ce e la moda etc.? Eu sunt verde, inima mea e verde, casa mea e verde... verde chackra inimii, verde iubire, verde speranta, verde incredere, verde VIATA. Dar oare verdele meu va lasa urmele sa se vada sau va reusi sa acopere tot? Oare verdele meu va putea insemna inceperea unei noi vieti? Sigur voi "renaste" firma, in acest moment in caut alt sediu si imi voi reface o parte din serviciile pe care le ofer. Un sediu pe care il voi zugravi din nou si la propriu si la figurat. Voi avea parte de iubire pentru ca simt iubire si mi-e sete de iubire. Oare voi in ce etapa sunteti? V-ati apucat de curatenie? V-ati gandit la "urme"? V-ati gandit la culorile vietii voastre? Visele chiar devin realitate... si eu sunt dispusa sa zbor din nou.

VAD din nou drumul meu

Sursa foto: Inmagine

Am o confesiune de facut... de aproximativ 2 luni nu ma simt prea bine. Acum ma simt in convalescenta, imi revin incet. Mi-am zis ca o fi astenia, o fi lipsa de vitamine, or fost multele probleme pe care le-am avut in ultima perioada etc etc etc.
Am incercat sa ma bucur de soare, de primavara, de minunea vietii... am reusit insa doar partial. In ultima luna am avut probleme cu ochii... ba cu diopriile, mi-am facut control si mi-au gresit dioptriile la ambii ochisori. Asa ca m-am chinuit cu lipsa de orientare in spatiu, cu lipsa poftei de mancare, cu o stare iritabila, cu o lipsa de chef de viata desi incercam sa ma alimentez din interior. Apoi mi-am comandat lentile de contact, anul trecut am avut si mi-a fost bine cu ele... anul asta insa am facut alergie la solutia de lentile. Nu stiam de ce mi se intampla toate lucrurile acestea, de ce pe langa alte probleme pe care le am, am parte de o frana in a VEDEA drumul inainte.
Am incercat sa aflu care este intentia pozivita, care e mesajul in spatele acestor evenimente. E destul de simplu: nu vreau sa vad anumite lucruri din viata mea, pe unele mi-e greu sa le recunosc/constientizez... una din probleme imi sta in ochi ca geana buclucasa care nu vrea sa iasa la iveala. Am fost lipsita de energie pentru ca aveam nevoie de o pauza, de o schimbare a perspectivei, de noi inceputuri. Ori la mine un nou inceput poate fi doar cu data de 1 iulie, insa pana atunci ma pregatesc.
Sunt convinsa ca ceea ce fac acum este menirea mea, sunt convinsa ca ceea ce imi doresc voi realiza, sunt convinsa ca toate greutatile pe care le simt acum se vor evapora, sunt convinsa toate lucrurile se vor aranja in viata mea asa cum e mai bine.
Cred in mine, cred in puterea mea de a ajuta oamenii, cred in daruirea mea si stiu ca felul meu unic de a fi este apreciat.
Am sa imi scot geana din ochi, am sa ma detasez de trecut si trecutul de mine, si urmariti-ma pentru ca va pregatesc surprize minunate.
Iar voi daca aveti o problema de sanatate intrebati-va: oare nu vreau sa vad ceva?, oare nu vreau sa aud ceva?, oare am vreo frustrare?, oare inima mea ce vrea sa imi transmita? etc.
Veti afla raspunsul si astfel va veti vindeca.
Eu promit sa urmez lumina din mine, sa imi urmez drumul in ciuda tuturor greutatilor.

De ziua mea...

Daca am fost mandra de ceva in viata mea a fost de ziua in care am fost nascuta. Sezonul, luna, ziua, zodia ma reprezinta. Chiar am primit o descriere a femeii din Taur de la Editura 4You si m-am cam regasit. :)
Insa de ziua mea imi faceam bilantul... si mi se parea ca ies intotdeauna pe minus... ca nu am aia, ca nu am cealalta etc. Mi-era foarte greu sa vad cat de multe am realizat, imi era foarte greu sa vad ca am pentru ce ma bucura si mai ales ca am o viata frumoasa.
Asa cum am scris in articolul de pe empower, mi-am urmat lumina din mine, lumina care este in fiecare dintre noi si m-am descoperit, m-am luminat.
AZI vad si constientizez ce viata frumoasa am si mai ales stiu ca visele mele devin realitate.
AZI ma bucur ca am niste parinti minunati, care sunt alaturi de mine, care ma iubesc neconditionat, parintii mei sunt niste fiinte deosebite.
AZI ma bucur ca am niste prieteni adevarati, prieteni care tin la mine si se bucura de ceea ce SUNT, uneori mai zurlie, uneori mai pragmatica, uneori critica etc.
AZI ma bucur de soare si ma las mangaiata de razele lui.
AZI stiu ca totul se intampla cu un motiv si incerc sa imbratisez schimbarile, rautatile, durerile pentru ca stiu ca am o lectie de invatat si acesta este un mesaj.
AZI ma bucur ca fac ceea ce imi place profesional, mi-e greu insa stiu ca sunt pe calea cea buna.
AZI ma bucur de flori, de iarba, de o carte buna, de o plimbare, de un film bun.
AZI stiu ca daca afara ploua pot face soare in sufletul meu.
AZI stiu ca nu mai trebuie sa fac un efort ca cineva sa ramana in viata mea, cine ma iubeste ma intelege si ma accepta asa cum sunt.
AZI am invatat ca trebuie sa ma iubesc intai pe mine ca sa pot primi iubire din partea celorlalti.
AZI am invatat ca iubirea este pretutindeni, si nu inseamna doar iubirea dintre un barbat si o femeie.
AZI am invatat puterea vorbelor si puterea internetului.
AZI am colaboratori care mi-au dat o sansa si carora le multumesc din suflet.
AZI am invatat puterea gandului si cum visele pot deveni realitate.
AZI stiu sa cern si ramane doar ce e important pentru sufletul meu, iar ce nu este important se duce....
AZI am invatat sa nu mai judec, fiecare avem viata pe care o alegem sa o avem.
AZI am invatat ca nu pot schimba pe nimeni ci doar tu te poti schimba si poti schimba perceptia asupra lucrurilor.
AZI sunt ceea ce sunt datorita experientelor, oamenilor, cunostintelor acumulate si din care am invatat ceva.
AZI pot spune cu mana pe inima ca am evoluat... ca nu mai sunt nici macar cea de IERI, pur si simplu EXIST, FIINTEZ, MA BUCUR si CRESC FRUMOS.

IMI DORESC in continuare:
Sa cred in mine si in lumina mea, de care sa ma las calauzita.
Sa imi inving fricile si sa imi continui drumul pentru care am venit pe aceasta lume.
Sa nu uit sa invat din orice lectie de viata primita si sa nu cad de 2 ori in aceeasi groapa.
Sa stau de vorba cu mine in fiecare zi si sa fiu uimita de ce mai descopar.
Sa invat cat mai bine sa comunic, sa ma exprim si sa ajut oamenii.
Sa iubesc din toata inima.
Ceea ce fac profesional sa fie de real ajutor si sa am rezultate excelente.
Sa nu consider niciodata ca e de ajuns ceea ce acumulez, sa stiu ca intotdeauna va mai fi inca o treapta si inca o treapta de urcat.
Sa nu cred ca stiu sufient, ca niciodata nu am sa stiu suficient, intotdeauna se poate si mai bine.
Insa sa accept ca fac tot ceea ce pot in limitele mele, limite care pot fi depasite intotdeauna mai ales daca nu te blamezi ci ai mintea deschisa.
Sa inteleg ca nimic nu este perfect.
Sa nu uit sa ma bucur de lucrurile simple, de natura, de un zambet de copil, de o floare etc.
Sa nu fortez niciodata lucrurile, totul este cursiv in viata, iar drumul tau este doar al tau.
Sa imi exprim mai des recunostinta fata de cei dragi mie.
Sa cred in oameni si sa ii inteleg.
Si sa fiu mai pragmatica imi doresc acel Opel Corsa varianta '97 de culoare verde. :)
Imi doresc un laptop feminin, poate verde. :)
Imi doresc o casuta a mea.
Imi doresc o iubire patrunzatoare, adanca si tranformatoare. Imi doresc alaturi omul care sa descopere lumina din mine si impreuna cu a lui sa facem o lumina mai mare care sa ne transforme in oameni mai buni.
Imi doresc sa calatoresc si sa vad lumea.
Imi doresc un zambet de copil. :)
Imi doresc sa nu ii ranesc pe altii.
Imi doresc sa am puterea de a trimite iubire celor care ma urasc, celor care ma ranesc, celor care ma dezamagesc, celor care vor sa imi faca vreun rau.
Imi doresc sa am puterea de a iubi chiar daca sufletul imi e ranit si imi doresc sa am puterea de a nu mai lasa persoanele din trecut sa ma influenteze.
Imi doresc sa ma bucur de un camp de margarete.
Imi doresc sa imi pun maci in par.
Imi doresc sa nu imi pierd simtul umorului.
Imi doresc sa zbor si sa ma simt ca viata merita traita orice clipa.
Imi doresc mult VERDE in viata mea. (prietenii stiu de ce)

Ei.. vise vise... voi mai adauga la lista asta. Vise ce devin realitate... urmariti-ma doar.

Mai jos aveti o melodie care pentru mine a fost debutul tineretii... primul blues dansat cu un baiat... o melodie care inca mi-e foarte draga si care ma face sa ma simt copil din nou si sa simt ca "there is magic everywhere" and "I have a wonderful life".
Iar clipul pe care l-am gasit... a cules parca multe lucruri pe care le iubesc si imaginile sunt reprezentative.

Iar in final vreau sa imi multumesc lui DUMNEZEU pentru viata mea.

Sufar de astenie "de viata"

Ca sunt asa putin zurlie... stiu... ca fac lucrurile altfel decat altii... iar stiu... ca viata mea e plina de sweet bitter moments e iar ceva obisnuit.

Saptamana trecuta a fost interesanta din mai multe puncte de vedere: in primul rand in timpul saptamanii am cam lalait-o, recunosc. Asta si pentru ca mi-era greu sa muncesc pe o vreme asa minunata (trebuie sa ma scot si eu) dar si din motive obiective, am ramas fara calculator vreo 2 zile... ma invadasera virusii.. ce sa-i faci?!
Ei... asta a insemnat ca am avut un weekend "muncitoresc", doar erau multe lucrurile pe care trebuia sa le termin.

In cursul saptamanii am visat... cu ochii deschisi...:
la o noua tunsoare (am nevoie de un hairstylist ieftin in Cj daca stiti :)). Vreau neaparat sa fac o schimbare de look, si nu sufar de depresie ci doar vreau sa imi continui primavarirea.

la noile proiecte pe care o sa le am si ce minunati oameni am sa intalnesc.

la o vacanta pe care sa mi-o permit curand.

la caldura pe care o sa o primesc de la cineva foarte drag ce va aparea in viata mea.

Visam si eram fericita.

Trecutul incepe sa se estompeze... dupa decizia luata s-au mai clarificat cateva aspecte care ma macinau si uite acum sunt libera sa visez.

V-am spus ca sunt zurlie... ei ... daca vedeti pe cineva cu castile in urechi, "plecata" intr-o lume a ei in care nimeni nu are acces, ei... aceea sunt eu. (nu va nelinistiti nu sufar de nici o boala psihica, iar aceasta e recuperabila, trebuie doar sa renunt la casti)


Va rog sa nu ma calcati daca ma intalniti pe strada, era sa patesc asta miercuri.... sunt doar o visatoare.

Va rog sa nu radeti de mine daca ma vedeti dansand la stop, sunt doar addicted to music and dance.

Va rog sa imi scuzati zambetul tamp pe care il am pe fata atunci cand sunt cu castile la urechi, in lumea mea.

Va rog sa nu radeti de mine cand ma vedeti tragand aer in piept si urmand mirosul de liliac si vorbind cu florile carora le spun ca le iubesc.

Nu am nevoie de internare, sufar doar astenie de "viata".

Mi s-au intamplat lucruri dragute saptamana trecuta:
- mi s-a spus ca sunt frumoasa de persoane pe care le cunosc dar nu le-am vazut demult.
- am fost oprita pe strada si de persoane necunoscute care au vrut doar sa imi spuna ca sunt frumoasa. Am fost flatata desi e un mod mai direct azi de a agata pe cineva.
- pe strada am fost complice cu o alti omuleti... cand ne amuzam copios de niste pitipoance (nu vi le descriu dar erau autentice :)) . Ni s-au intersectat privirile si a fost un moment in care stiai ce gandesc ceilalti fara sa iti spuna si stiai ca aveati acelasi gand: "Mare e gradina Domnului!" :)

Saptamana trecuta m-am trezit uitandu-ma pe strada la diverse persoane, nu numai barbati, pe ei ii filez oricum :), si am vazut atatia oameni frumosi. Imi venea si mie sa ii opresc pe strada si sa le spun acest lucru, asa cum am patit-o eu. N-am avut curajul... insa le-am transmis gandul meu.


Saptamana trecuta m-am uitat la filme pentru copilasi si m-am emotionat . Totul este posibil in aceste filme! Ma uit si la desene animate, sa stiti. :)


In weekend insa am muncit... si asta m-a facut sa ma simt incorsetata... oricum urmeaza vreo 2 saptamani de sarbatoare pentru mine, asa ca nu am decat motive de bucurie si voi visa din nou.
Sigur o parte din visele mele vor deveni realitate.



Semneaza,

zurlia, visatoarea Delia