Inner Light
Avem perioade in viata cand e necesar sa ne scufundam in adancul sufletului nostru. Acolo unde e intuneric si tu vrei sa faci lumina. E mai simplu sa nu o faci si sa iti spui: asta este, eu nu pot sau atata pot. Eu aleg sa ma scufund destul de des in sufletul meu, nu imi place intotdeauna ceea ce vad sau realizez ca daca am coborat cu o lumanarica, aceasta nu ajunge si ca de fapt as avea nevoie de o altfel de lumina.. venita din interior. Sunt locsoare bine ascunse pe care "nu le vezi" sau ai decis ca inca nu e timpul sa le cureti. Insa uneori vine un imbold in care simti asta si dupa efortul depus lumina apare... si e stralucitoare. Insa multi renuntam, poate obosim curatand... am facut prea multa "mizerie" candva si acum e greu sa ne asumam asta, altora ne este groaza si ne gandim: no bine.. si daca fac eu curat in coltisorul asta chiar se va schimba ceva?! Viata mi-a demonstrat ca da... cu cat pare mai neinsemnat cu atat e mai dureros.. si cu atat e mai greu de curatat. Vrei sa treci la o noua relatie, ceva te tine, ba mai mult "te minti" ca ti-e bine, vrei sa faci altceva profesional, dar inca tii la colegi si la acel loc de munca, vrei sa ai un job, insa ti-e bine acum ca ai mai mult timp pentru tine etc. Interesant este ca atunci cand terminam de curat, ne putem odihni, putem sarbatori, avem toate motivele din lume sa fim fericiti. Insa ce alegem? Alegem de multe ori ceea ce e mai comod, ceea ce e mai la indemana, oricat ne-am dori o schimbare profesionala, o relatie noua, un job nou... daca consideram ca aceasta nu ne aduce cel putin la fel de multe beneficii ca situatia actuala, vom ramane acolo... asta e definitia "schimbarii". Eu azi nu sunt ce am fost ieri, sau ce am fost acum o saptamana, acum o luna sau acum 1 an. In fiecare zi ma redescopar, ma speriu de ce gasesc la mine sau sunt uimita de calitatile mele. In fiecare zi observ si partea mea "intunecoasa" pe care o accept si lucrez sa mai luminez cate o bucatica, atat cat pot. Normal ca am perioade in care se face atat de mult deranj interior inca doare... incat sunt trista, dar stiu ca e doar pana apare raspunsul, pana lumina isi face efectul. Acum sunt in aceea perioada... si curand ma veti regasi altfel.
Enjoy the silence!
Sunt intr-o perioada in care acumulez enorm, in care am avut asa o deschidere incat am simtit ca si cum cartile imi pica in cap, evenimentele se deruleaza cu o asa o rapiditate inca nu mai apuc sa ma bucur. Apoi mi-am spus ca deschiderea mea este buna insa in viata cautam acel echilibru. Nu ma pot lasa coplesita de evenimente, chiar daca sunt pozitive, nu ma pot lasa doborata de informatii care da mi se prezinta in viata insa poate acum nu e momentul sa le bag la capsor si sa actionez in conformitate cu ce primesc.
In perioada aceasta lucrez la proiecte foarte faine, imi extind echipa, sunt mandra de fiecare persoana care intra in proiectul Schimbare Pozitiva. E minunat sa vezi totul ca pe un aluat, care acum se framanta si va creste asa de frumos... insa ca sa creasca, pregatirea de acum e importanta. Pe undeva ma sperie responsabilitatea enorma pe care mi-am luat-o, insa stiu ca aceasta dorinta a venit adanc din mine, si la fel dorinta de a colabora in proiect a venit la fel pentru fiecare colaborator. Asadar suntem pe drumul si in directia cea buna.
In aceasta perioada am mai invatat multe lucruri despre iubire. Mi-am dat seama ca ma limitam, acum ceva vreme imi spuneam ca imi caut jumatatea, cand de fapt eu sunt un intreg nu o jumatate si alaturi de mine am un om la fel de "intreg". Impreuna construim si impreuna privim in aceeasi directie. Asa vad eu acum iubirea, iar iubirea e in primul rand in mine, cand caut "romantisme" de fapt imi spun ca nu ma iubesc si degeaba astept "sa apara" iubirea in viata mea. Ea este peste tot si in toate, de ce nu ai incepe cu tine?, mi-am spus asta si am realizat ca nu ma iubeam suficient pe mine.
Mi-a deschis multe perspective aceasta noua abordare asupra iubirii si acum ma simt linistita, implinita, nu mai caut confirmari, nu mai caut ceva in exterior, tot ce am nevoie gasesc in mine.
Se petrec multe cu mine si in mine. Si... e PRIMAVARA. O primavara capricioasa, asa cum am fost eu in ultima vreme, meditativa, o primavara care s-a lasat greu descoperita, asa cum faceam eu, o primavara primavaratica.
Da, sa ne bucuram de tot ce ne inconjoara si daca cumva simtiti ca v-ati deschis, insa aceasta deschidere va dauneaza in vreun fel, luati o pauza si meditati, invatati din lectiile care vin si deschideti-va din nou. Asa evoluam expunandu-ne, fiind vulnerabili. So you may enjoy the silence and then open up again!
Paste linisit!
Sarbatorile acestea imi aduc multa pace, ma simt binecuvantata si ma las dusa de ceea ce vibreaza in interiorul meu, aceea lumina divina cu care ne-a inzestrat pe toti Dumnezeu.
Am scris un MESAJ DE PASTE pe Empower, nu imi doresc decat sa dau drumul controlului, sa traiesc in prezent, sa ma concentrez sa traiesc clipa si sa las minunile sa se intample. La fel va doresc si voua!
Iata niste ganduri insemnate pe care le impartasesc cu voi:
"Chiar daca oamenii repeta ca banii nu aduc fericirea, ei se sprijina mult pe achizitiile materiale pentru a fi fericiti: o casa noua, o masina noua, o slujba mai bine retribuita, un post de ministru sau de presedinte. Evident, ei se bucura in primele zile. Dar dupa o vreme, ei sunt obligati sa constate ca placerea dispare incet si ca au din nou nevoie de altceva. Numai ca din Cer nu ploua nici cu masini, nici cu case, nici cu posturi onorifice, si ei se simt mereu nesatisfacuti. Pana in ziua in care vor intelege ca adevarata bucurie, adevarata fericire se gaseste in achizitiile sufletului si spiritului. Desigur, achizitiile sufletului si spiritului sunt de natura diferita. Va plimbati si va bucurati de frumusetea naturii, a soarelui, a stelelor, a muntilor. Ele nu va apartin, dar va inspira sentimente, ganduri, emotii. Acestea sunt singurele adevarate bogatii ce va vor coplesi mereu: revelatiile care vin sa va ilumineze inima si sufletul."
Omraam Mikhaël Aďvanhov
Hristos a inviat!