The Power of Choice

V-ati pus intrebarea: Ce vreau de la viata? Ce cariera imi doresc? Ce persoana doresc sa am langa mine? Veti raspunde afirmativ, sunt convinsa. Ati asternut dorintele voastre pe hartie? V-ati gandit de multe ori la ce NU vreti decat la ce va doriti cu adevarat, nu-i asa? Pentru a obtine ceva ar fi bine sa stim ce sa cerem. Toti cred ca avem dificultati in a descrie ce ne dorim pentru ca de multe ori nici nu banuim despre ce e vorba. De cate ori nu am ezitat in viata cand a fost vorba de alegeri simple cum ar fi: ce film sa vedem, cu ce haine sa ne imbracam etc. Atunci cand suntem indecisi nu putem actiona. In viata nu obtinem mai mult decat cerem. E bine sa avem obiective si sa avem un plan pentru a le atinge. Cel mai bun exercitiu este sa stati de vorba cu voi si sa va NOTATI ce va doriti cu cat mai multe detalii. Nu ajunge sa spui: Vreau sa fiu fericit(a). Este greu sa scrii pe hartie si sa te exprimi, dar vei vedea ce usurat(a) te vei simti dupa acest prim pas. ATENTIE sa fie ceea ce va doriti nu ceea ce CREDETI ca va doriti. Ati intalnit si voi persoane care isi doreau cu disperare un anumit lucru, dupa ce l-au avut si poate au pierdut ani de zile in cautarea lui, si-au dat seama ca nu era ceea ce si-au dorit cu adevarat. Stiti prea bine vorba: Ai grija ce iti doresti, ca se poate implini!

Ce trebuie sa facem? Sa fim indrazneti, dar realisti; sa NU fim modesti cand ne exprimam dorinta; sa constientizam cine suntem si unde am ajuns; sa facem un plan si sa CEREM ce ne dorim.
Incercam, ce spuneti? De data asta nu am sa mai pun o melodie ci altceva. Va las pe voi sa descoperiti.

Inaintea unui nou inceput

Am ajuns din nou in situatia de a o lua de la capat, asa cum am spus in articolul precedent. Cred ca fiecare dintre noi am trait astfel de experiente si sunt convinsa ca ati trecut, ca si mine, prin momente de anxietate si v-ati intrebat: OK, si acum incotro o iau? Eu, desi nu imi este usor, stiu ca sunt creatoarea propriilor mele experiente. Stiu ca am "semanat" gresit si sunt responsabila pentru experientele prin care am trecut. Consider ca acesta e primul pas pe care ar fi bine sa il facem inainte de a ne arunca din nou si de a face alegeri care nu ne reprezinta. Sa ma intelegeti de ce spun lucrurile acestea: daca nu iti place jobul pe care il ai, esti responsabil, daca nu ai relatia pe care o doresti, esti responsabil, daca esti gras(a) esti responsabil. De ce? In cazul in care nu va asumati responsabilitatea (ati acceptat un job pentru ca "nu ati avut de ales", stati intr-o relatie "pentru ca e mai mult decat nimic" etc.) atunci nu puteti diagnostica problema. Pur si simplu nu o puteti "vedea" si de multe ori cautati solutii in exterior si nu va intrebati chiar pe voi. Daca diagnosticul e gresit si tratamentul va fi gresit si astfel lucrurile nu se vor putea ameliora. In viata e important sa nu ne consideram victime, pentru ca daca facem asta nu vom reusi sa progresam si sa ne vindecam. Asumandu-ne responsabilitatea pentru situatiile nefericite in care suntem, inseamna ca ne luam viata in piept. Intrebarile pe care mi le pun eu acum si care e bine sa ni le punem in aceste situatii sunt:
Ce am facut sa ajung in aceasta situatie? Am ignorat avertismente importante? M-am mintit singura, pentru ca vroiam sa fie altul adevarul? Am avut motive gresite pentru alegerea pe care am facut-o? Nu mi-am sustinut opiniile? Trebuie sa ma port altfel? si ar mai fi si altele. Nu trebuie sa va "biciuti" ca ati facut alegeri gresite, toti gresim, important este sa gasim solutii reale la problemele noastre si sa reusim sa schimbam lucrurile spre bine. Daca recunoastem ca suntem responsabili pentru actiunile noastre si solutiile vor fi la indemana, daca ii vom invinovati pe altii despre cum decurge viata noastra, riscam sa nu primim raspunsuri ba chiar sa ne adancim in probleme care se vor tot perpetua. Zilele acestea am mai facut un exercitiu, fiind la inceput de drum, mi se derulau gandurile ca pe o banda si am purtat o vreme un monolog negativ: nu pot face asta ca nu sunt suficient de pregatita, altii sunt mai buni ca mine, nu sunt suficient de inteligenta, ma agit degeaba si nimic nu se va schimba, am nevoie de cineva sa ma sustina altfel nu voi reusi, sunt mult prea "sensibiloasa" asa ca nu am cum sa reusesc etc. De cate ori nu ati derulat si voi o banda de genul asta? Gandurile au o puternica influenta asupra noastra si ce facem de fapt: ne autoprogramam pentru nereusita! V-ati gandit la asta? Faceti o lista cu gandurile negative, de genul celor mentionate mai sus, si incercati sa le schimbati in ganduri pozitive. E doar un prim pas. Tot demersul expus mai sus daca nu este sincer nu are valoare. Daca nu recunoastem ce nu merge in viata noastra si vom formula tot felul de scuze, atunci nu vom putea obtine rezultatele dorite. Nu se poate ca viata sa fie atat de rea incat sa nu poata fi imbunatatita si nu se poate sa fie prea tarziu ca sa putem schimba ceva. Pentru asta e bine sa fim sinceri. Dupa ce recunoastem ca suntem responsabili de viata pe care o ducem, trebuie sa si actionam, sa fim hotarati, sa facem ceea ceva in directia asta si astfel sa avem ceea ce ne dorim. Nimic nu se va schimba in viata noastra daca nu vom actiona. Am sa va dau niste citate pe care le-am citit recent intr-o carte: "Ca sa poti sa te indrepti in directia buna, trebuie sa scoti capul din nisip si sa incetezi sa mai mergi intr-o directie gresita", "Alcatuieste un plan si pune-l in aplicare. Viata nu e o repetitie ca la teatru", Ceilalti se vor folosit de tine daca ii lasi. Cand vor sa-ti ia ce-i al tau, priveste-i in ochi cu seriozitate si spune ce ai de spus." Asadar ca si concluzie, e important sa nu mai fim doar simpli pasageri in viata noastra, ci sa ne urcam la volan, sa incercam sa ne administram viata astfel incat sa ne placa sa traim in ea. Eu asta incerc sa fac si vorba unui motto a lui Lombardi: Important nu e daca esti trantit la pamant, ci daca te ridici". Eu sunt responsabila pentru viata mea si va trebui sa invat sa imi setez asteptari realiste, sa gandesc pozitiv si sa am incredere ca viata mea se poate schimba. Va doresc si voua sa luati hotararea de a va rezolva problemele pe care le aveti nu de a le suporta. Nu trebuie sa trecem prin situatii limita, asa cum am trecut eu, ca sa fim fortati sa schimbam ceva. Intr-adevar cand treci prin astfel de situatii esti nevoit sa te gandesti, acum ce fac?, incotro ma indrept? Dar voi aveti sansa sa nu treceti prin asa ceva si sa puteti face ceva pentru viata voastra. Ce spuneti? Suna a provocare, nu?

Punct... si de la capat

Ce se intampla atunci cand trebuie sa pui punct si sa o iei din nou de la capat?
Pot spune ca eu stau foarte bine la capitolul intuitie. Imi dau seama imediat incotro se indreapta lucrurile, insa nu intotdeauna fac ceva sa salvez situatia. Cred ca pe undeva vreau sa ma verific, daca chiar se poate ajunge acolo unde intuiesc sau continui sa lupt chiar si cand cauza e demult pierduta. Ati spune foarte ciudat, nu? Tu cum reactionezi in astfel de situatii? Eu cred ca e bine sa ne uitam in NOI, atunci cand ne confrutam cu situatii dificile, si sa ne intrebam ce am facut sa ajugem acolo, fara a incerca sa ne invinovatim. AVEM nevoie de o explicatie pentru a putea merge mai departe. Cand simti ca totul e intors pe dos, lucrurile care se petrec par inexplicabile, e bine sa iti pui o singura intrebare: Ce am facut sa atrag o asemenea situatie in viata mea? E vorba de gandurile mele, de actiunile mele, de implicarea mea emotionala? Nu o sa afli imediat raspunsul, dar e bine sa recunosti situatia atunci cand ea se repeta. Iar ceea ce trebuie sa faci e sa MULTUMESTI pentru lucrurile bune care s-au intamplat si pentru viitorul pe care il ai inainte. Pentru ca intotdeauna dupa furtuna iase soarele, dupa deal este campie, dupa noapte este zi. Nu are cum sa fie altfel DECAT BINE. Pana acum ceva vreme, dramatizam aproape orice situatie, vedeam intai raul, intai defectele, intai ceea ce era negativ. Si mi-am spus, STOP, nu exista sa fie totul intuneric, in orice situatie exista si lumina. Astfel am inceput sa ma concentrez pe lucrurile pozitive din viata mea. Multa vreme am avut asteptari foarte mari de la mine si de la cei din jur, de cele mai multe ori nerealiste. Am inteles ca nu o sa fiu placuta de multe persoane, ca nu o sa inteleaga multa lume actiunile mele, ca multi nu vor fi multumiti de prestatia mea... poate nu o sa imi fac "prietenii care trebuie". Dar daca eu am sa fiu multumita si daca cei care conteaza pentru mine vor fi, atunci asta e tot ce conteaza. Cand spui STOP, faci un bilant si eu sunt multumita si fericita cu ce am realizat, iar ceea ce ma asteapta este o campie lina unde pot topai in voie si pot fi apreciata pentru ceea ce sunt cu adevarat.
Te-ai intrebat vreodata cine esti TU cu adevarat? Pentru ce anume vrei sa fii pretuit? Vrei sa fi recunoscut pentru cariera ta? Vrei sa fii admirat pentru familia ta? Vrei sa fii multumit cu tine si cu felul in care ii faci pe altii sa se simta in preajma ta? Eu stiu ca viata e frumoasa doar daca o imparti cu cei dragi, daca ai alaturi persoane in orice context bun sau rau. Intodeauna m-am mandrit cu prietenii mei, datorita lor sunt ceea ce sunt azi, am invatat cate ceva de la fiecare din ei, iar de fiecare data cand a trebuit sa o iau de la capat au fost alaturi de mine. Prietenii sunt constanta in viata mea. Cand e prea mult intuneric ei sunt cei care ma ajuta sa luminez lucrurile si sa merg mai departe. Asadar voi incepe o noua etapa in viata mea, un drum nou, deocamdata neasfaltat, dar promitator. MERIT o schimbare care va aduce bucurie si lumina in viata mea. In acest moment tin sa le multumesc celor pe care i-am cunoscut in drumul meu, sa le spun ca ii pretuiesc si ca voi fi in continuare alaturi de ei.

save me from my negative thoughts

Azi voi incepe cu o confesiune. Dupa cum ati vazut si voi, primavara s-a lasat asteptata si "noul meu suflet" a suferit pe toate planurile. Cred ca ti s-a intamplat si tie sa iti doresti ceva, sa nu iti iasa si apoi totul sa iti mearga pe dos. Dar venirea primaverii nu a depins de mine, oricat de mult mi-am dorit asta. Tu cat de mult crezi ca TOTUL depinde de tine? Ca poti face ORICE, foarte bine, ca poti reusi in tot ceea ce iti propui, chiar daca pe parcurs iti dai seama ca nu mai vrei acel lucru sau efectiv nu poti sa il faci?! V-ati intrebat vreodata cat de mult trageti de voi intr-o directie sau alta doar pentru ca voi considerati ca "orice se poate", doar pentru a va demonstra voua si celorlalti ca veti reusi cu orice pret fara a va gandi daca merita efortul?
Am realizat un lucru important, e bine sa iti incerci limitele dar cand dai cu capul de tavan de zeci de ori si doare, oare nu e cazul sa spui, atata pot, acest lucru nu e de mine, nu e nici pasiunea vietii mele si sa ai taria de a merge mai departe. Oare de ce insistam sa ne zbatem cand acest lucru nu ne aduce decat suferinta?
Cand e cazul sa spunem: Stop joc?! In primul rand, ar fi bine sa renuntam la aceea lupta de care am vorbit si anterior, o lupta surda care nu ne aduce decat pierderea energiei, imbolnaviri si multa truda pentru nimic. Dar totusi de ce avem nevoie de atata demonstratie, noua si altora, ca PUTEM chiar daca nu ne dorim, chiar daca e imposibil etc.? Cu totii cred ca ne punem astfel de intrebari.
Eu am avut o saptamana in care am "uitat" multe din cele ce le-am scris aici.. da, veti spune, trebuie sa faci conform vorbei aceleia "fa ce zice popa nu ce face popa". Am "uitat" pentru ca s-au perpetuat niste lucruri pe care eu le-am atras, si in loc sa spun, ok, hai sa vad de ce se intampla lucrurile acestea, eu m-am incrancenat si mai tare si lucrurile au continuat sa se inrautateasca. E un exemplu clar de "ASA NU". V-ati gandit oare de ce este asa de greu sa fii mereu pozitiv si atat de usor sa fii negativist? Cand totul merge prost e bine sa te gandesti ce ai facut TU sa atragi acele lucruri, unde gresesti TU, si nu sa cauti solutii in exterior, nu sa dai vina pe altii etc. OK, daca iti dai seama unde ai gresit sau cum ai ajuns in aceea situatie, e bine sa intelegi ca NU totul tine de tine si sa stai se vorba cu tine incotro vei merge. Eu am defectul de a fi perfectionista si multa vreme am crezut ca e un dar sa fii puternica si sa rezisti acolo unde putini o fac. Acum am realizat ca e o prostie, sa fii puternic inseamna de fapt sa reusesti sa te impaci cu tine, sa poti sa iei decizii si sa faci alegeri in viata astfel incat sa poti profita de lucrurile simple pe care viata ti le ofera. Nu trebuie sa iti fie greu sa fii puternic si nu trebuie sa "mori" la datorie ca sa fii venerat.
Eu am un mare noroc, am prieteni dragi alaturi, carora vreau sa le multumesc, care atunci cand "deraiez" ma aduc din nou pe calea cea buna si cel mai important ei sunt acolo alaturi de mine indiferent de circumstante. Stim oare sa pretuim cu adevarat prietenii? Putini o facem asa cum ar trebui si eu mai am mult de lucru la acest capitol.
Oameni buni, e important sa ne bucuram de tot ce e frumos, va veni si primavara cu siguranta, si nu atat anotimpul cat primavara in sufletul si pe strada fiecaruia dintre noi. E bine insa sa intelegem ca atunci cand suntem suparati, cand lucrurile nu merg asa cum am vrea, noi suntem doar niste omuleti, cu limitele lor, suntem niste persoane cu bune si cu rele, cu calitati si defecte. Iar atunci cand crezi ca iti irosesti prea multa energie si lucrurile pe care le atragi sunt neconforme cu ceea ce iti doresti tu, e bine sa ALEGI si sa DECIZI ca MERITI o schimbare care sa te faca implinit/a. Stiu ca par o optimista si e foarte bine spus "par o optimista", ceea ce am vrut sa va arat prin cele scrie aici, este ca fiecare o dam in bara, chiar daca cunoastem foarte bine anumite lucruri, important e sa nu ne pierdem pe noi si sa ne dam batuti. Si nu e vorba sa te lupti in continuare, ci sa incerci sa iti gasesti aceea pace interioara si bucuria de a trai.
Haideti sa cautam iesirea si sa ne salvam de gandurile negative.
Iata si melodia care merge cu tema:

Jem Save Me Lyric

Here is the song lyric of Jem :

Save me save me save me wooh
I've gotta stop my mind
Working overtime
It's driving me insane
It will not let me live
Always so negative
It's become my enemy
Save me ah ah save me ah ah
save me ah wooh
Save me ah ah save me ah ah
save me ah wooh
Why would I think such things
Crazy thoughts have quick wings
Gaining momentum fast
One minute I am fine
The next I've lost my mind
To a fake fantasy
And none of these
thoughts are real
So why is it that I feel
So cut up and so bad
I need to take control
Coz my mind is on a roll
And it isn't listening to me
Save me ah ah save me ah ah
save me ah wooh
[thinking and thinking]
Save me ah ah save me ah ah
save me ah wooh
[thinking and thinking]
Mirror mirror on the wall
Who's the dumbest of them all
Insecurities keep growing
Wasted energies are flowing
Anger, pain and sadness beckon
Panic sets in in a second
Be aware it's just your mind
And you can stop it anytime
Save me ah ah save me ah ah
save me ah wooh
[thinking and thinking]
Save me ah ah save me ah ah
save me ah wooh
[thinking and thinking]
Ok so here we go
If it works I'll let you know
One two three I say stop

NEW SOUL

Am vorbit de primavara si efectul ei. Se intampla de foarte multe ori sa nu reusim sa ne bucuram de tot ce ne inconjoara pentru ca suntem prea ocupati, prea ocupati sa traim in trecut, prea ocupati de viitor, prea ocupati la serviciu etc. Cred ca ti s-a intamplat si tie, sa muncesti in cursul saptamanii de dimineata pana seara iar in weekend sa iti doresti doar sa stai, sa iti revii. Te-ai intrebat vreodata daca nu cumva uiti in felul asta sa iti hranesti sufletul.. daca nu cumva "daca te grabesti spre nicaieri, nu ajungi niciunde"? Eu, de cand mi-am descoperit acest nou hobby, exprimarea gandurilor mele prin scris, am realizat ca nu imi ajunge timpul, de fapt nu am destul timp pentru a-mi hrani sufletul. In cursul saptamanii muncesc mult, imi dau silinta sa fac totul foarte bine, dar asta ma epuizeaza si nu imi mai lasa timp pentru hobby-uri, prieteni etc., ceea ce conteaza pentru sufletul meu cu adevarat. De multe ori ma intreb oare de ce sunt atat de obosita? Oare nu stiu sa imi gestionez timpul? Oricum ar fi primavara aceasta vreau sa imi fac timp sa ma bucur de lucrurile simple si sa ma bucur de tot ce ma inconjoara. Am scris intr-un articol precedent ce mult conteaza sa fii autentic. Chiar daca meseria mea imi impune o atitudine mai sobra si pe care nu imi este greu sa o abordez, eu sunt de fapt o persoana foarte sensibila, copilaroasa, creativa, spontana, dar sunt foarte putini cei care imi cunosc aceasta latura. Anul acesta mi-am propus sa reusesc sa ma plac pe mine asa cum sunt si sa renunt la aceea persoana sobra si serioasa. (Tine de curatenia de primavara :)) Poate voi pierde din credibilitate, poate voi fi mai putin placuta, dar voi fi EU. Atunci cand esti congruent cu tine, de fapt reusesti sa iti faci timp pentru ceea ce conteaza pentru tine. Lucrurile incep sa se aranjeze, iar tu te incarci cu energie si poti face fata mult mai usor provocarilor vietii. Asadar "I have new soul" gata sa primeasca primavara, gata sa priveasca viata altfel si gata sa invete din greselile din trecut. Va intreb pe cei care ma cunoaste-ti va place "my new soul", creativ, copilaros, spiritual? :)
Alaturat aveti o melodie care se potriveste de minune cu noua mea atitudine "primavaratica":

Vine vine primavara

Vine vine primavara, se asterne-n toata tara, floricele pe campii, hai sa le-adunam, copii. Mai stiti melodia de cand eram micuti si inocenti?In ultima perioada mi se intampla tot mai des sa o cant. Da, intr-adevar vine primavara si de fiecare data simt ca renasc. Ii simt mirosul, culorile se schimba si brusc am dorinta de a-mi colora viata mai ales acolo unde este gri si intunecata. Asa cum cred ca ati observat a inceput curatenia de primavara: se ard fruzele uscate, se matura strazile, se curata pomii etc. Asa si eu am inceput curatenia de primavara, gandindu-ma la cat de multe lucruri trebuie sa renunt, incep prin a-mi face curat intai in dulap, in calculator, printre amintiri si imi dau seama ca nu voi putea sa imi colorez viata acolo unde e gri sau intunecata daca nu voi renunta definitiv la anumite obiceiuri, la anumite persoane care m-au ranit si daca nu voi trece peste toate experientele neplacute.Da, primavara va veni oricum, veti spune.. dar daca esti prea inchistat, prea suparat, nu ai invatat din experientele trecute s-ar putea sa nu vezi culorile ei, sa nu te bucuri de o floare, de un copac inflorit, de soarele care vrea sa iti zambeasca.O data ce am facut curatenie, sufletul nostru se deschide si percepe culorile mai viu, dar astfel, sufletul nostru devine mai vulnerabil si primavara suntem asemeni unor copilasi. Devenim copilasi inocenti, care topaie chiar si la serviciu, canta cantecele de primavara si care se bucura de o floare, de un copac inflorit ca si cand ar fi prima data cand vad asta.Cred ca e important sa facem curatenia de primavara, sa lasam in urma tot ce ne-a facut rau si sa ne lasam cuprinsi de vitalitatea colorilor si sentimentelor pe care acest anotimp le transmite.Asadar am un indemn: COLORATI-VA VIATA IN CULORILE PRIMAVERII!