A venit si vremea sarbatorilor... sunt la o respiratie de geamul nostru... de inima noastra. Pentru prima data reusesc sa le privesc altfel, detasat dar sa ma bucur de ceea ce imi aduce mie implinire si seninatate. Nu fac urari gratuite sau formale, ci din suflet si neasteptand nimic in schimb, cum trebuie sa recunosc faceam in trecut, suparandu-ma daca cineva "uita" de mine. Pentru prima data nu mai sunt agitata si stresata pentru ca darurile pe care le am eu de daruit nu se afle in magazine.. ci vin din sufletul meu.. si sunt convinsa ca acei oameni dragi mie aprecieaza ce am eu de oferit. Anii trecuti faceam bilanturi, faceam socoteli, ma simteam neimplinita, nemultumita, parasita si lista ar putea continua... si incercam sa "compensez" prin a-mi stresa apropiatii cu bradul, masa, cadourile, toate sa fie "perfecte". Chiar daca inca imi lipseste un om drag alaturi, pot sa ma bucur altfel de sarbatori, pentru ca am realizat care sunt lucrurile importante in viata mea, am realizat ca ma legam de nimicuri, ca nu stiam aprecia ce am si ma plangeam prea mult pentru ce NU aveam. Asadar anul acesta am decis sa privesc sarbatorile cu ochisori de copil... care il asteapta cu nerabdare pe Mosu', care are inocenta in privire si se bucura de orice mica atentie. Imi doresc ca si voi sa incercati acest lucru, sa iubiti cu tot sufletul, sa va invingeti temerile, sa aveti incredere ca visele pot deveni realitate, sa daruiti fara sa asteptati nimic in schimb.Sa aveti parte de sarbatori minunate pline de dragoste si privite prin ochi de copil.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu