Drum intetosat - caut lanterna :)

Luna ianuarie a fost pentru mine o luna foarte grea, o luna in care am dat in fiecare zi examene, o luna in care mi-a venit de foarte multe ori sa renunt, sa las totul... o luna in care primeam mesaje confuze, una calda, una rece... si apoi o tranta la pamant. A fost mult zbucium pentru mine, multa munca, multe insight-uri, multe necazuri, momente de disperare, de dor, de durere, dar si de apreciere, de multumire, de implinire. Inca supravietuiesc, e drept mi-a mai trecut din entuziasm, dar am aceeasi pasiune pentru ceea ce fac si iubesc la fel de mult oamenii. In momentele mele mai dificile ma gandeam la ce a spus Thomas Edison: "Majoritatea esecurilor din viata sunt ale oamenilor care nu-si dau seama cat de aproape sunt de succes atunci cand renunta." Poate ma amagesc, poate sunt inca departe de ce mi-am propus, dar nu renunt, nu inca. Ma veti vedea in continuare lansand proiecte sau sustinand proiecte, chiar daca unele nu se finalizeaza sau poate nu au ecoul pe care mi-l propun. E ok... imi asum tot ceea ce fac si cred ca sunt datoare sa incerc in continuare.

Mi-as dori ca cei din Cluj, si nu numai, sa inteleaga mai bine activitatea mea, dar nu pot face altceva decat sa ii informez. Decizia insa le apartine!

Alegem viata pe care vrem o traim, chiar si in timp de criza, si eu aleg sa lupt in continuare. Lupt cu mine, lupt cu mentalitati, lupt cu convingeri, lupt cu orgolii.
Cred ca nu sunt singura, cel putin ma am pe mine.
Nu conteaza daca am obosit. Ma odihnesc si luna februarie ESTE o luna plina de succese.
Consider ca am reusit sa invat din dezamagiri, din esecuri, nu am regrete. Chiar daca drumul meu pare intetosat acum, n-am sa renunt la visele mele, n-am sa renunt la iubire, n-am sa renunt sa ajut oamenii, n-am sa renunt la activitatea mea profesionala, n-am sa renunt sa transform macar cu un zambet ziua cuiva. Ma ridic, ma scutur si merg mai departe. Caut insa lanterna pentru a-mi lumina putin drumul. As vrea macar sa nu mai bazbai atat.