Un mixt de sentimente, ca o salata de vara cu multe ingrediente, asa e viata mea acum.
Mi-e atat de bine pe cand mi-e atat de dor de .. "altceva".
Mi-e atat de drag de viata pe cand mi-as dori sa schimb ceva.
Mi-e drag sa iubesc si sa primesc iubire dar mi-e dor de mai multa "ardere" in iubire.
Sunt suparata, apoi inteleg ca eu mi-am creat acea suparare si ma ridic zambind usor.
Sunt "artagoasa", apoi imi dau seama ca iau unele lucruri prea in serios si ma inseninez.
Uneori imi vine sa las totul... sa plec.., uneori simt ca mi-e prea greu.. ca duc poveri prea mari... apoi realizez ca a pleca e usor, a renunta e usor, si de fapt eu doar cred ca duc poveri, n-am de ce sa ma plang... si atunci o iau de la capat, usoara, gata de a da refresh vietii.
Viata mea e ca o salata acum careia ii lipsesc condimentele, mirodeniile. Am de toate... insa nu are acel gust pe care mi l-as dori. N-am de ce ma plange, am nevoie doar de savoare.
De fapt stiu ce se intampla... ma repozitionez... ma schimb... daca invat din aceasta lectie o sa trec intr-o noua etapa a vietii, o sa fiu mai inteleapta, de fapt o sa stiu cum sa imi condimentez viata, in orice moment.
Acum doar accept situatia, m-am luptat o vreme, acum ma iert... si accept viata asa cum este ea acum. Raspunsul vine atunci cand suntem pregatiti, poate eu nu il aud acum, poate acum nu voi gusta "noua salata condimentata".
Multumesc pentru ACUM!
7 Comentarii:
Mersic!
Am deschis mail-ul primit de la tine in momentul, in care scriindu-i prietenei mele am fost intrerupta si cautam o scapare...foarte interesant, ceea ce citeam era o continuare la ceea ce incepusem sa scriu. De ce in mare ce ai scris tu seamana atat de bine cu ce traiesc eu acum, nu stiu... Stiu doar ca nimic nu e intamplator, chiar daca uneori asa pare.
Diferenta dintre noi este ca eu ma simt amortita acum. Multumesc naturii, ea se dezmorteste intr-un ritm, care sper, ca ma va cucerii si pe mine redandu-mi cheful de viata.
Iti multumesc si tie pentru momentul, cand ai aparut "intamplator" in viata mea.
Andre
Multumesc si eu Andreea. Eu am starea asta de ceva vreme si sunt constienta ca nu e de fapt ceva rau.. ci atunci cand treci la o noua etapa se schimba ceva in tine... la mine cred ca e si faptul ca am facut un salt prea mare pentru cat eram de pregatita. Dar ne dezmortim, in ritmul nostru, in primul rand multumind pentru ce avem acum, fiind recunoscatori.
Frumos descrii stari prin care multi poate trecem si ne e greu sa ni le explicam..poate cand ne simtim asa suntem de fapt cel mai aproape de noi.
excelenta melodia! succes cu noua salata!
Viata ne ofera intr-o zi o salata cu gust, in alta fara gust sau fada, dar nu trebuie sa uitam ca orice gustare oferita are in ea multe arome ce trebuie descoperite. Chiar fara mirodenii viata trebuie gustata si simtita la cote inalte asa cum reusesti sa o faci tu prin postarile tale!
Toate cele bune si ganduri senine!
Cred că de-alungul vietii avem cateva perioade asemeni celei pe care o descrii... sunt transformari care vin independent de vointa noastra... vin de undeva din interior... acolo exista o lumina ce cu trecerea timpului devine din ce in ce mai puternica... este acea lumina ce s-ar putea numi intelepciune... Stii... sunt etape ale vietii incredibil de diferite... la 40 nu ne mai place ceea ce ne placea la 20, vrem altfel de sentimente de trairi, de savoare, asa precum spui... vrem profunzime nu superficialitate, vrem ceva ce ar putea sa ne implineasca... Nu vreau sa te dezamagesc, dar acel ceva de care avem cu toti nevoie, este extrem de greu de gasit şi numai norocul iti poate scoate in cale 'minunea' ce ti-ar putea intregi sufletul... Asta nu inseamna ca trebuie sa ne oprim din cautari, sa nu mai speram ca intr-o buna zi ne va fi dat acel dar mult asteptat... Si daca 'minunea' se va materializa, chinul şi zbuciumul vor fi uitate, iar locul lor va fi luat de fericire...
La multi ani frumosi voiosi bucurosi norocosi impliniti calzi si blanzi pentru sufletul tau minunat si pur!
Trimiteți un comentariu