Alegerea corecta
Publicat de
Delia
at
duminică, 22 august 2010
Am recitit curand o poveste de pe Povestiri cu Talc, pe care vreau sa o impartasesc si cu voi aici.
Un
soldat american, inainte de a pleca pe front, s-a dus la biblioteca si a
cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea care a avut un
impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai mult decat
cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile
paginilor. Cartea fusese donata bibliotecii de catre persoana care
scrisese comentariile. Asa ca numele si adresa ei erau scrise pe carte.
Plecat
pe front, a decis sa-i scrie acestei doamne. I-a spus cat de mult l-a
impresionat cartea si ce impact au avut comentariile pe care ea le
scrisese pe marginile cartii. Si ea i-a scris inapoi. Asa au inceput sa
corespondeze si, cu cat isi scriau, relatia lor devenea din ce in ce mai
puternica.
Intr-una
din scrisori, el i-a scris si a rugat-o sa-i trimita o fotografie. Ea
i-a spus ca daca se simte apropiat de ea si daca dragostea lui este
adevarata, nu va conta cum arata. Asa ca nu i-a trimis nicio fotografie.
Cand
s-a terminat razboiul si el s-a intors in SUA, si-au dat intalnire in
New York, in Grand Central Station. Ca sa se recunoasca, ea l-a rugat
sa tina cartea in mana, iar ea va avea un trandafir.
Asa
ca in acea zi, intr-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o
carte in mana cauta o femeie cu un trandafir in mana. Va dati seama ce
asteptari avea? Era pe punctul de a-si gasi sufletul pereche, femeia pe
care o iubea dar pe care nu o vazuse niciodata.
Asteptand,
a vazut o fata superba, imbracata intr-o rochie verde, care-l privea
atent. Ea s-a indreptat catre el si… era minunata. Era dincolo de orice
imaginatie. Iar el s-a uitat si a vazut ca ea nu avea niciun trandafir.
Langa el s-a oprit o doamna mai in varsta. Avea un trandafir in mana.
Va
puteti imagina? Tanara superba si doamna care nu arata foarte bine, dar
cu un trandafir in mana. Si nu era frumoasa, chiar destul de
neatragatoare si imbatranita. Voi ce ati fi ales?
Persoanei cu trandafirul ii stia sufletul de care se indragostise. Asa
ca s-a indreptat spre doamna cu trandafirul, in timp ce tanara frumoasa
s-a oprit la cativa pasi de el, l-a privit si l-a intrebat:
- Vii cu mine soldat?
Iar
inima lui era sfasiata. Decizii. Alegeri. S-a gandit un minut. In timp
ce tanara se indeparta de el, lucrurile corecte l-au determinat sa
aleaga: si-a continut drumul catre persoana mai in varsta care tinea
trandafirul in mana, s-a apropiat de ea si i-a zis:
- Buna ziua, si a invitat-o la cina.
- Fiule,
nu stiu ce se intampla aici, dar tanara imbracata in verde care tocmai a
trecut pe langa tine, m-a rugat sa tin in mana acest trandafir si mi-a
spus ca, daca vei veni la mine, sa-ti spun ca te asteapta la restaurant.
Mi-a mers direct la suflet povestea asta, e ceea ce facem noi toata viata. Ne pregatim pentru intalnirea cu iubirea, ne imaginam cum ar fi, avem atatea asteptari cat ne-am lasat imaginatia sa zboarde. Ne pregatim temeinic de fapt pentru dezamagiri. Ne punem clar pe un pilot automat, pe "asa ar trebuie sa fie" desi habar nu avem ce vrem, avem doar niste fantezii nerealiste. Si atunci cand suntem pe cale sa intalnim iubirea nu facem decat sa ii dam cu piciorul, ne lasam sentimentele otravite de visele noastre.
Nu avem rabdare sa stam de vorba cu noi, sa descoperim ce vrem, nu avem rabdare atunci cand intalnim oameni noi in viata noastra, ne spunem "nu corespund" si cu asta basta.
Nu spun ca e gresit sa visam, e extrem de important sa visam. Dar e important sa stim ce vrem de la persoana de langa noi, cum am vrea sa ne faca sa ne simtim, ce valori vrem sa impartaseasca cu noi etc. Iar atunci cand o vom intalni nu vom avea nici un dubiu, vom stii ca e ea, atunci cand stim ceea ce vrem nu vom alege decat corect.
Viata ne testeaza atunci cand nu stim ce vrem, atunci cand suntem cu capul prea in nori sau ca strutul in nisip. Atunci avem nevoie de ceva care sa ne trezeasca.
Mi-am dat seama cat de mult ma pacaleam, visand. Vroiam cu disperare iubirea in viata mea si atunci atrageam persoane nepotrivite, "initial" conforme cu visele mele, insa trezirea la realitate era intotdeauna dura.
Mi-am dat seama ca imi spuneam ca sunt pregatita doar pentru ca visam, nu si pentru ca stiam ce imi doresc, iar in momentul in care aparea cineva in viata mea ii inchideam usa in nas... era "neconform cu cel din visele mele". Sau eram deschisa atat cat vroiam, "detinand controlul".
Alegerea corecta vine din adancul sufletului tau, acolo unde nu poate exista altceva decat iubire, unde nu ajunge altcineva decat tu, asa ca nu ai cum sa fii ranit(a). Alegerea corecta inseamna sa lasi usa deschisa si sa vezi care e mesajul fiecarei persoane sau eveniment care apare in viata ta. Poate fi doar un bun prieten, poate te va conduce spre iubirea pe care ti-o doresti, poate mai ai ceva de invatat etc.
Oricum vei simti ce ai de facut. INTOTDEAUNA!
14 Comentarii:
Minunat... multumesc! Asta patesc si eun in ultima vreme.. imi doresc iubire si apare in forme npeotrivite. am obosit sa o mai primesc.
iau o pauza....si dau drumul exact la ce astept!
Intotdeauna articolele tale au fost ca o palma pt. mine, si continua sa fie... iti multumesc pt. asta!
Intr-adevar simtim care este alegerea buna pentru noi, dar de multe ori o ignoram, o ascundem, nu-i dam credit. Cel mai greu e sa pui in practica ceea ce simti.Sau poate din contra, atunci lucrurile devin usoare?.. Nu stim pana nu incercam :)
Exact. In primul rand, mi-a placut mult povestirea. Extrem de interesanta si intr-adevar, mi-a dat de gandit. Iar in ceea ce privesye comentariul tau, sunt de aord cu tine. Si eu am inchis usa "in nas" multor persoane si multor evenimente.
In al doilea rand, mi-e putin frica sa ma gandesc cate persoane ar fi ales la fel ca si acel soldat. Cate persoane ar fi dat la o parte o asemenea "sansa", si ar fi ales-o pe batranica? As spune ca sunt putine, extrem de putine persoane..
Oricum, cei care vor citi aceasta poveste, sa tina minte lectia de viata ce ne-o ofera ^_^.
De multe ori inchidem singuri usile care ar putea sa deschida noi oportunitati, insa putini dintre noi au constiinta proprie curata, precum soldatul din povestioara. Bun articol, felicitari!
daca ai mereu care e alegerea potrivita....sa inchizi usa in nas e ceva la care toti recurgem din cauza insigurantei insa e rau sa te afli in fata usei care s-a inchis...e chiar asa de rau sa risti sa faci cum simti nu cum ti se pare ca mai bine...:P
cu riscul de a fi considerat pesimist...sunt de parere ca iubirea ramene tot timpul un film de scurt metraj;unerori prea scurt pentru a fi considerat mai mult de o traire trecatoare.
Este foarte important sa stim despre ce varsta vorbim. Este evident ca daca vorbim de varsta adolescenta alegerile nu sunt cele mai potrivite deoarece acestea sunt facute de hormoni si de aparente si nu de o minte "coapta" care stie ce vrea si ce o va provoca pe parcursul intregii vieti. Caracterul unei persoane nu se consdiera format in totalitate pana la varsta de 30 de ani. Din acest motiv cei trecuti de 30 de ani se definesc adesea ca fiind la a "doua tinerete" pentru ca abia atunci stiu aproape sigur ce isi doresc aproape. Pe de alta parte cei maturi nici ei nu fac intotdeauana alegerile cele mai potrivite din simplul motiv ca se grabesc. Odata ajunsi in pragul varstei de 35 de ani intra in panica si isi aleg jumatatea dupa criterii care tin de viata sociala, de familie, de ce le lipseste si mai ales de trecut. In general acestia aleg ce nu au avut in trecut. In viata niciodata nu poti sti daca ceea ce ai ales este cea mai potrivita alegere, deoarece nu sunt norme care sa ne indrume spre ceea ce este perfect sau perfectibil. Cred ca ar fi mai usor ?! daca am sti de ce sa ne ferim si ce anume sa cautam. Cat timp in prezent ne multumeste alegerea facuta nu trebuie sa ne ingrijoram pentru viitor. Lucrurile devin mai simple daca nu cautam disperati sa obtinem ceva. Cat timp esti tu insati/insuti este imposibil sa nu reusesti sa faci in cea mai mare parte alegerile care ti se potrivesc.
foarte romantica povestea dar si plina invataminte
mi a placut mult
Mi-a placut povestioara. Si mi-a placut si rationamentul alegerii persoanei...intr-o relatie frumusetea nu este totul pentru ca, desi am avea acea persoana perfecta la un moment da cred ca ajungem sa ne plictisim de perfectiune. Intr-o relatie cred ca cel mai mult conteaza partea de comunicare, de intelegere...Cu permisiunea ta as vrea sa pun si eu aceasta povestioara pe blogul meu.
Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro.
foarte frumos.
lacrimogen... romantic...
FELICITARI!
cel mai neasteptat dar si mai frumos final. cati ar fi ales ca el???
Trecuse ceva timp, de cand ma intalnisem pentru prima oara cu aceasta frumoasa si sensibila povestire, undeva prin navigarea spre (ne)cunoscut a marilor canaluri de saituri cuprinse in oceanul netului aparut...
Am impresia ca fiecare din noi ne asezam intr-unul sau altul din personajele pe care le citim si ne gandim...
Nu stiu de ce, dar cred ca iubirea pe care o cautam fiecare si n-o gasim se datoreaza faptului ca nu o cautam unde se gaseste ia. Ci o cautam in lucruri materiale. Adica: intai sa aiba ceva si apoi ne facem ca iubim. Iar cand acel "ceva" material se uzeaza sau ne obisnuim atunci apare inevitavila despartire. Apoi o luam de la capat...Aceasta e formula clasica a "iubirii". Si aceasta se intampla pentru ca nu stim sa iubim. Inselam iubirea si la urma suntem taxati pe masura. Si ne intrebam ades: de ce, de ce tocmai mie si iar de ce din nou mie...?
Iubirea isi are originea divina, dar noi am facut-o sa fie pamanteasca. Am adaptat-o dupa mintea noastra si nu ne-am modelat noi dupa cerinta ei.
Unul dintre cele mai grele lucruri de pe acest pamant este sa ALEGI,.. iubirea. Ferice de acel(aceea)care citeste cu mintea inima si nu cu privirea. Exista un pret ce trebuie platit din ambele parti. Cand acesta nu mai este nimic nu mai este. Si fara Dumnezeu adevarat nu poti pastra ce inca n-ai aflat...
Trimiteți un comentariu