2 ani de blog

Azi 24 februarie se implinesc 2 ani de cand am inceput acest blog... stangace, cu teama, teama care a fost invinsa de dorinta de a impartasi o bucatica din sufletul meu. 

Acest blog ma reprezinta, daca vrei sa ma cunosti citind acest blog ti se deschide o usa din sufletul meu. O usa pe care o am deschisa tot timpul celor care vor sa intre si vor sa faca parte din viata mea. Scriu pentru fiecare persoana care ma citeste si cu siguranta se simte asta. 

Am pornit de la ... verde, care ramane culoarea care ma reprezinta, culoarea care ma face sa ma gandesc la iubire, culoarea care ma ajuta sa renasc....si am adaugat... un cer senin. 

Azi imi place sa ma consider un cer senin... un cer care indiferent de ce se intampla este ACOLO. Nu pleaca nicaieri.

Azi pot fi un cer senin pentru cei din jur... un cer care iti da aripi si simti ca poti zbura.

Azi  cred in schimbarea pozitiva, cred in schimbarea perspectivei asupra vietii, cred in alungarea norilor, a ploii, chiar a furtunilor.

Sunt un cer senin... datorita articolelor pe care le-am scris aici... si datorita fiecarui omulet care m-a citit vreodata. Chiar daca nu mi-ati scris stiu ca sunteti acolo. Va multumesc!

Si pentru ca simt nevoia sa trec la o noua etapa, am o rugaminte la voi si as vrea sa imi raspundeti. 

1. Ce ati dori sa cititi pe acest blog?

2. Ce ati imbunatati din punct de vedere tehnic, design etc. la acest blog? 

E un blog creat exclusiv de manuta mea, total neprofesionist, daca are cineva idei de imbunatatire le-as aprecia.

Multumesc si la multi ani! 

Workshop "Cheama iubirea in viata ta!" 20 februarie Cluj

E luna iubirii, vezi peste tot inimioare, atentii care "atesta" iubirea, vezi cupluri care se iubesc, vezi cupluri care incearca sa reinvie iubirea.

Tu nu ai parte de toate acestea, poate pentru ca esti singur(a), poate pentru ca nu simti ca persoana de langa tine este persoana potrivita careia sa ii daruiesti iubirea adevarata.

In aceasta perioada te intrebi: Exista iubire adevarata? Oare eu voi putea sa simt aceasta iubire? Oare cand mi se va intampla si mie? Oare merit sau unde gresesc?

In cadrul acestui workshop:

- te vei descoperi si vei invata cum te iubesti pe tine

- vei descoperi ce inseamna iubirea pentru tine, care sunt valorile pe care le apreciezi in iubire, ce forma ai da iubirii

- iti vei da seama ce te impiedica sa ai parte de acest sentiment minunat, care sunt credintele care te tin departe de iubire

- vom elabora impreuna o strategie cum sa chemi iubirea in viata ta

- apoi vom sarbatori si stropi aceasta dorinta astfel incat ea sa se implineasca.

Haide cu inima deschisa, te va astepta o experienta minunata, in care vom dansa, vom face meditatie, vom colora iubirea, vom rade mult si explora mult. Imagineaza-ti ca vei fi intr-un grup care vibreaza avand aceeasi dorinta, asa-i ca ai vrea sa fii acolo? Vei pune samanta astfel incat primavara aceasta iubirea sa infloreasca in viata ta.

Despre acest subiect am scris si pe empower: http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/cheama-iubirea-in-viata-ta/

Te astept sambata, 20 februarie, de la ora 11 pana la 17. Dupa workshop vom merge impreuna sa sarbatorim. :)

Investitia ta: 100 RON (include cafea, ceai, apa).

Locurile sunt limitate, pentru a-ti rezerva locul se plateste un avans de 25 RON pana in data de 18 februarie, ora 18. Pentru a plati avansul contactati-ne pe email sau telefon pentru a stabili intalnirea.

Detalii la tel.: 0744-355655 sau 0731-270079.

Inscrierile se fac la adresa: delia.muresan@schimbarepozitiva.ro.

Workshopul va avea loc la sediul Schimbare Pozitiva, str. Motilor nr. 1, ap. 5 (deasupra la Garranti Bank, intrarea de pe str. Gheorghe Sincai).

Va astept!

Dor

Dor de viata
Dor de gheata
Dor de mine
Dor de tine
Dorul doare
Dorul moare
Dorul vine si revine

Dor de verde
Dor de-a crede
Dor de miere
Dor de clipe minunate

Azi si maine, aici si acum, aproape si departe, vazut si nevazut
Dorul e viata si viata e dor ce tine minunea de a fi nemuritor.

Scrisoare adresata vietii mele

Draga mea viata,

Ma gandesc tot mai mult la tine si incerc sa te apreciez. Intai te-am vazut ca pe o mama care ma hranea cu tot ce aveam nevoie dar care atunci cand greseam ma punea la punct ca si un parinte sever.

Apoi mi-ai spus ca am crescut si te-ai tranformat in prietena mea, mi-ai spus ca sunt suficient de matura incat sa fac fata problemelor, mi-ai spus ca pot lua decizii si pot fi responsabila. Dar ca si orice prieten bun vei ramane necrutator de sincera atunci cand ma vei vedea ca o iau pe carari gresite.

Vreau sa iti multumesc pentru modul in care am comunicat pana acum, pentru modul in care m-ai certat si m-ai modelat. Stiu ca am fost de multe ori neascultatoare, de multe ori nu am fost o buna prietena, stiu ca ma pierd in detalii si disper de multe ori usor. Mi-ai aratat si bune si rele.

Ca prietena mi-ai atras atentia asupra naturii... asupra acelor lucruri simple pe care uneori le mai ignor si iti multumesc ca ma faci sa ma impiedic (recunosc ca sunt o impiedicata) astfel incat sa fiu mai atenta la ce se petrece in jurul meu. Ma faci constienta de mine ca intreg, corp si suflet. Stii cum te simt? Ca pe ceva pretios si adevarat, ceva magic si totodata palpabil si real, ceva rece si cald, ceva alb si ceva negru, te simt uneori ca ma atingi cu iubire alteori cu invidie. Uneori ma certi dar nu uiti nici sa imi recunosti meritele. Viata e cu de toate condimentata... bune, rele si colorata in toate culorile posibile.

Iti scriu aceste randuri pentru ca simt ca legatura dintre noi se raceste, vreau sa fii mai prezenta in viata mea. Stii ca noi mai dormim prin viata... uitam sa traim cu adevarat. Traiesc, mi-e bine insa nu asa cum imi doresc si nu mai recunosc semnele de la tine. Oi fi obosit? Stiu ca si tacerea e un raspuns.. si faptul "ca nu se intampla nimic" inseamna ceva. Vreau sa aflu ce anume si tu ca prietena sincera as vrea sa imi raspunzi. Oare am nevoie de mai multa iubire? de mai multa actiune? de mai multa incredere? Sau poate de toate. :)

Sau poate am nevoie de aceasta stare pentru a "ma proteja" de ceva, niciodata anxietatile nu le vom putea elimina, ele ne ajuta sa fim "vii".

Oricum stiu ca tu, viata, imi vei raspunde curand. Am sa fiu mai atenta si aceasta scrisoare o sa isi gaseasca raspunsul.

Multumesc anticipat.

Cu drag,

Delia

Confesiune

Am o confesiune de facut... este un moment greu insa stiu ca dupa ce voi face acest pas multe lucruri se vor schimba in viata mea. Am invatat ca atunci cand imi arat vulnerabilitatea de fapt nu fac altceva decat sa curat acele urme care poate mi-au lasat rani si imi pot asuma responsabilitatea fata de viata mea. Cand esti vulnerabil nu mai ai unde sa fugi, ai o singur lucru de facut: SA TE RIDICI si asta nu poate sa te faca decat puternic.

In ultima perioada, de o luna si ceva, am o stare meditativa.... prima data am zis ca sunt obosita si ca am nevoie de odihna, apoi mi-am zis ca sunt linistita, in pace cu mine...  hmm... dulce ironie... da, am fost toate acestea, obosita si linistita, de fapt am dat sonorul mai tare la ce se intampla in afara fiintei mele.. anul trecut m-am ocupat de altii, credeam ca m-am ocupat si de mine. Da, am crescut si evoluat datorita celorlalti insa uitasem ceva important: am umplut golurile inimii cu ceva ce nu ma reprezenta. Oare stiti de ce cartea mea preferata e Calea spre IUBIRE de Deepak Chopra? Am descoperit multe forme de iubire... insa n-am descoperit iubirea cu adevarat. Confesiunea pe care o fac azi este ca: MI-E FRICA DE IUBIRE.  M-a durut si in acest moment cand am scris asta... cred ca e cea mai mare frica pe care am simtit-o si da, am fost anesteziata... am reusit sa o ignor.. am reusit sa fug de ea... insa acum o privesc in fata si simt cum ma intimideaza. Va intrebati poate cum am ajuns aici?! E simplu... eu cred in iubirea profunda.. iubirea care te patrunde si o traiesti prin toata fiinta ta... atunci cand iubesc sunt cu totul ACOLO... Mi s-a reprosat ca il coplesesc pe celalalt, nu prin gelozie, ci prin prezenta, prin atitudine, prin modul in care traiesc eu clipa, prin trairea dezgolita de orice altceva. Atunci n-am facut altceva decat sa devin neautenica in iubire, sa ma port asa "cum mi se cere"... dupa niste reguli care nu ma reprezentau sau am cautat persoane care sa accepte macar o "farama" din ce am de oferit, coborand mult vibratia si arzand in gol.... Am avut un moment in care mi-am spus... da, stiu ce vreau si voi gasi persoana care sa ma accepte asa cum sunt... am cautat "ingredientele" pentru aceasta iubire... insa am uitat ceva important... si a trebuit sa traiesc o noua experienta care m-a aruncat direct in bratele fricii. Iubirea nu poate fi blocata decat de FRICA... si va spun daca cautati iubirea intai ar fi bine sa eliminati frica. "Golurile apar in locurile in care noua ne este teama sa ne vedem pe noi insine"... sau "Iubirea nu se bazeaza pe modul in care actionezi sau simti, ci pe nivelul tau de constienta" spune Chopra. Stiti de cate ori am citit randurile acestea si n-am inteles nimic... acum inteleg. Iubirea nu are de a face cu dreptatea, cu judecata, iubirea nu vine pentru cei meritosi, iubirea nu vine pentru cei inteligenti, iubirea nu crede ca meriti sau nu, iubirea se traieste daca o lasi sa traiasca, iubirea inseamna abandon, iubirea inseamna inima dezgolita de ego. Iar acum infruntand aceasta frica nu fac altceva decat sa deschid o noua poarta spre inima mea, pentru ca "daca iti blochezi dorintele, iti blochezi drumul tau natural de evolutie". Acum sunt dispusa sa iubesc autentic, sa cad, sa ma ridic, sa sufar, sa vibrez de iubire, sa inteleg si sa cunosc iubirea... insa sunt deschisa sa iau lectii. Voi face asta toata viata pentru ca niciodata nu stii de cata iubire esti capabil. Da, despre asta am scris pe EMPOWER, a trebuit sa reinstalez niste programe ca sa pot sa imi recunosc aceasta frica si sa decid ca Astazi este prima zi din restul vietii mele. Am fost uimita de reusitele mele profesionale si personale de anul trecut, insa acum a venit randul IUBIRII. Ma predau!