Am revenit acasa... in sufletul meu
Publicat de
Delia
at
duminică, 10 iunie 2012
Am un stil de a ma arunca in tot felul de proiecte sau in anumite relatii.. imi asum, ar spune unii, iresponsabil, anumite actiuni care par "nebunesti". Si asa sunt.. cand ma uit insa in urma mea sunt cele mai faine realizari ale mele, chiar daca unele proiecte au esuat, am invatat niste lectii pretioase, chiar daca unele relatii s-au incheiat, am iubit si iubesc oamenii care au fost "invatatorii" mei si m-au adus "acasa", acolo in sufletul meu.
In "nebunia" mea am realizat ca am cateva repere. Aleg sa imi asum acele "riscuri" doar daca simt... nu pot explica de ce.. dar simt ca asa trebuie. Intotdeauna cand am facut ce am simtit am aflat ulterior DE CE a trebuit sa am acea experienta, in primul rand pentru ca era necesara pentru evolutia mea.
Cand simt.. ma las dusa... pana la un punct insa.. cand intervine ego-ul.. cand vreau sa detin controlul.. iar acolo, in acel moment, e lectia mea cea mai importanta. Sa constientizez ce vine din inima, ce vine din ego si sa aleg sa actionez din suflet. Doamne... atatea invat, am atatea experiente care pur si simplu ma ridica. Si sa stiti nu toate experientele sunt inaltatoare, ba din contra cele care m-au durut cel mai tare m-au ridicat cel mai sus.
Sunt un om simplu ce traieste intens... bogat... care se arunca si invata sa nu se mai intrebe "CUM" sau "DE CE".
A trai inseamna a te transforma, zicea Anatole France. Azi nu mai sunt cea de ieri si toata viata voi fi in cautarea mea, pentru ca eu sunt tot timpul alta. Toata viata este o descoperire, a mea.. si nu este asta minunat?
Si nu putem descoperi cine suntem, cum e viata decat experimentand, decat aruncandu-ne in situatii care asta fac: scot la suprafata lectiile pe care trebuie sa le invatam.
Iar acasa e atunci cand tu decizi ca esti acasa.. atunci cand intelegi ca fiecare moment e perfect exact asa cum e. Ca fiecare experienta e perfecta asa cum e. Ca tu esti perfect(a) exact asa cum esti. Si nu ma refer la perfectiunea acea de "revista" ci ma refer la sufletul tau, care e unic, minunat si care vibreaza doar atunci cand ceva minunat il atinge. Stiti ca sufletul vostru nu vibreaza la comanda, nu? Atunci sa il ascultam.. ca el nu minte niciodata.
Casa noastra e doar in sufletul nostru... si eu ma simt din nou acasa. Ce m-a adus acum spre casa este proiectul meu de suflet "Sarbatoreste-ti Viata", mi se pare ca este cel mai frumos proiect la care am contribuit pana acum si la care sufletul meu vibreaza puternic.
Asadar ma arunc, invat sa las controlul, descopar, ma bucur si las sufletul meu sa vibreze.
5 Comentarii:
Delia, ce frumos scrii! Ai un dar ce te face unica, ai ganduri minunate! Imi place felul in care nu vezi viata perfecta, ci doar un experiment ce te ajuta sa lupti...Ai un har de a scrie, un har ce te face o deosebita persoana! Felicitari din tot sufletul pentru ceea ce postezi! Abia astept sa vad ce mai scrii! Felicitari, inca o data, si succes in contoinuare!
Foarte frumos..Asa priveam si eu viata dar nu eram sigur. Dupa ce am citit articolul tau m-am convins ca asa este. Multumesc de ajutor. Bafta in continuare.
Ai scis un citat daca pot sa ii zic asa, exceptional. Felicitari!!!
Foarte profund și frumos deasemenea. Scrii asa de frumos, încât aceste cuvinte mi-au ajuns la suflet,imi place cum privești viața, dintr-o perspectiva aparte și unica. Mulțumesc mult, m-ai ajutat să-mi dau seama de anumite lucruri, dar mai ales m-ai făcut sa înțeleg cat de frumoasa este viata. Felicitări, mult succes!!
Foarte frumos scris! Felicitari!
Trimiteți un comentariu