V-ati pus intrebarea: Ce vreau de la viata? Ce cariera imi doresc? Ce persoana doresc sa am langa mine? Veti raspunde afirmativ, sunt convinsa. Ati asternut dorintele voastre pe hartie? V-ati gandit de multe ori la ce NU vreti decat la ce va doriti cu adevarat, nu-i asa? Pentru a obtine ceva ar fi bine sa stim ce sa cerem. Toti cred ca avem dificultati in a descrie ce ne dorim pentru ca de multe ori nici nu banuim despre ce e vorba. De cate ori nu am ezitat in viata cand a fost vorba de alegeri simple cum ar fi: ce film sa vedem, cu ce haine sa ne imbracam etc. Atunci cand suntem indecisi nu putem actiona. In viata nu obtinem mai mult decat cerem. E bine sa avem obiective si sa avem un plan pentru a le atinge. Cel mai bun exercitiu este sa stati de vorba cu voi si sa va NOTATI ce va doriti cu cat mai multe detalii. Nu ajunge sa spui: Vreau sa fiu fericit(a). Este greu sa scrii pe hartie si sa te exprimi, dar vei vedea ce usurat(a) te vei simti dupa acest prim pas. ATENTIE sa fie ceea ce va doriti nu ceea ce CREDETI ca va doriti. Ati intalnit si voi persoane care isi doreau cu disperare un anumit lucru, dupa ce l-au avut si poate au pierdut ani de zile in cautarea lui, si-au dat seama ca nu era ceea ce si-au dorit cu adevarat. Stiti prea bine vorba: Ai grija ce iti doresti, ca se poate implini!Ce trebuie sa facem? Sa fim indrazneti, dar realisti; sa NU fim modesti cand ne exprimam dorinta; sa constientizam cine suntem si unde am ajuns; sa facem un plan si sa CEREM ce ne dorim.
Incercam, ce spuneti? De data asta nu am sa mai pun o melodie ci altceva. Va las pe voi sa descoperiti.
Incercam, ce spuneti? De data asta nu am sa mai pun o melodie ci altceva. Va las pe voi sa descoperiti.
-ro.png)
1 Comentarii:
Unii oameni au in permanenta nevoie de ajutorul cuiva, ca sa ia o decizie...chipurile, "se consulta". Sotul se consulta cu sotia in privinta achizitionarii unui bun costisitor, din banii familiei..e normal, e o decizie care ii va privi pe toti membri familiei pana la urma, dar ce te faci cand barbatul se bazeaza prea mult pe "ajutorul" ei in luarea acestei hotarari? oare nu se transforma "consultarea" in incapacitatea lui de a fi un real cap al familiei? Cine castiga dintre: liberul arbitru ("fac ce vreau"), respectarea dorintei celuilalt ("tu ce zici, draga?") si cu nehotararea ("oare e bine?!")? De ce de atatea ori ne sacrificam propriile dorinte pentru dorintele altuia? de ce lasam dupa el, ea? Raspunsul este unul dur: ne e frica sa traim pe picioarele noastre, nu avem suficienta incredere in noi, nu ne cunoastem propria valoare, suntem nesiguri si...cel mai rau...nu vrem sa ne asumam responsabilitatea alegerii. Luarea unei decizii, chiar si intr-un moment de nebunie sau euforie, implica asumarea consecintelor, pe termen scurt sau lung. D-zeu a lasat omului liberul arbitru ca pe un volan pe care il putem rasuci in stanga sau in dreapta...putem apuca pe orice cale..pe toate soselele vietii exista indicatoare. Important este sa pleci la drum cu o tinta: dar porneste, omule, nu sta pe loc! Alege calea si MERGI pe ea. Cand vei ajunge la destinatie, vei fi, poate, obosit de drum, dar vei avea satisfactia ca ai parcurs traseul ALES de tine. Drum bun!
Trimiteți un comentariu